Cea mai simplă și prima forma de comunicare informațională a omului cu lumea exterioară și cu sine se realizează prin intermediul senzațiilor. Senzațiile, la un nivel general, apar ca evenimente psihice elementare ce rezultă din tratarea informațiilor în sistemul nervos central, în urma stimularii organelor de simț, de diferite surse fizice de energie.
Cele mai importante calități ale senzațiilor sunt:
1. Modalitatea, care exprimă dependența fiecărei senzații de acțiunea unei anumite
categorii de stimuli(luminoși, sonori, mecanici) și de existența unui aparat specializat de
realizare(vizual, gustativ, auditiv).
2. Intensitatea, care exprimă gradul de pregnanță și încărcătura energetică a
senzației. Ea este proporțională cu intensitatea stimulului modal specific și depinde de
starea organismului și de nivelul actual al sensibilității analizatorului.
După natura surselor care generează semnalele, senzațiile se grupează în senzații:
-exteroceptive, care își au sursa în mediul extern;
-proprioceptive, cu sursa la nivelul articulațiilor osteomusculare;
-interoceptive, cu sursa în mediul intern;
1.Senzațiile vizuale sunt produse de undele electro-magnetice. Culorile se
caracterizează prin: luminozitate, tonalitatea cromatică și saturație. Sensibilitatea vizuală se
manifestă sub forma sensibilității luminoase și cromatice.
2.Senzațiile auditive sunt produse de vibrații ale obiectelor. Unde sonore cu
frecvență reprezintă stimulii pentru senzațiile auditive, în care sunt reflectate următoarele:
asociaționismul și gestaltismul.
3.Senzațiile cutanate iau naștere ca urmare a stimulării receptorilor din piele și
sunt de mai multe feluri:
-senzații tactile: sunt determinate de presiunea obiectelor cu care intrăm în contact.
Prin ele obținem informații despre consistență, duritatea, asperitatea obiectelor.
-senzații termice: sunt determinate de diferența de temperatură dintre corp și
obiectele cu care intrăm în contact.
4.Senzațiile olfactive sunt determinate de natura chimică a substanțelor, stimulii lor
fiind substanțe volatile. Sunt importante pentru că reglează apetitul și ne avertizează asupra
substanțelor periculoase.
5.Senzațiile gustative sunt determinate de caracteristicile chimice ale substanțelor
solubile care pătrund în cavitatea bucală. Există patru gusturi fundamentale: dulce, acru,
sărat și amar.
Realizarea sensibilității în calitate de proces psihic cognitiv senzorial se
subordonează mai multor legi, numite legi ale sensibilității:
-legea proporționalității inverse, potrivit căreia dacă sensibilitatea este ridicată,
atunci intensitatea fizică a stimulului, necesară pentru a determina o senzație, este mai
mică.
-legea pragurilor absolute la nivelul căreia se face diferența între pragul absolut
inferior(intensitatea minimă) și pragul absolut superior (intensitate maximă).
-legea pragurilor diferențiate arată că pentru a determina o creștere abia
conștientizată în intensitatea unei senzații, este necesar să adaugăm o anumita "rație" la
intensitatea inițială.
-legea adaptării contribuie la modificarea sensibilității atunci când acționează
frecvent un stimul de intensitate mică și un stimul ce acționează cu intensitate maximă.
-legea contrastului senzorial pune în evidență nivelul sensibilității atunci când
acționează doi stimuli specifici în același timp. Există un contrast succesiv și un contrast
simultan.
-legea semnificației exprimă relația existentă între nivelul sensibilității și proprietății
stimulilor în raport cu stările de necesitate și cu scopul activității desfașurate.
-legea sinesteziei se bazează pe interacțiunea funcțională a analizatorilor,
evidențiind transferul de la un analizator la altul.
În realizarea unei senzații sunt implicate toate legile sensibilității.